Regizor filme, scenarist, producător
Născut pe 24 februarie 1974, or. Comrat
Studii: Academia de Teatru și Film, București
Igor Cobileanski a dat marea lovitură în cinematografie! Serialul Plaha este una dintre cele mai curajoase producții TV apărute în spațiul moldovenesc în ultimii ani. Ideea e că și celelalte filme ale lui Igor nu au trecut neobservate, dar acesta e ceva special. Chiar și NETFLIX a înțeles asta. Regizorul, spun cinefilii, a reușit să transforme realitatea dură într-o poveste vie. Și, vorba vine, orice naș își are nașul.
Aș minți dacă aș spune că nu mi-am dorit ca serialul Plaha să ajungă la audiență în forma lui cea mai bună. Sincer însă, succesul lui peste hotarele Moldovei m-a luat prin surprindere, iar plasarea lui pe Netflix și mai ales faptul că a ajuns top 1 în România și Moldova, a depășit așteptările mele. Nu contează de cât timp a fost cuibărită în cap ideea. Producția de la scenariu la premieră a durat doi ani. Lumea a reacționat diferit. În mare parte însă, pozitiv. Am fost foarte atent la critici și, de cele mai dese ori, am fost de acord cu ele.
Într-o lume unde minciuna stă cu regale la masă, rostul adevărului e cel al învingătorului. Se transformă în model pentru ceilalți și e de neascuns. O iluzie poate fi creată prin propagandă și speranțe supralicitate. Nu sunt unicele ingrediente, astea funcționează în politică.
Nu aș vrea să cred că Plaha este apogeul creației mele. Serialul nu m-a schimbat absolut deloc. Poate m-a făcut să descopăr oameni noi și să-mi cimentez încrederea că cele frumoase și bune se pot întâmpla când ești flancat de oameni de încredere.
Dacă ar mai fi avut cineva curajul să facă un asemenea film? Nimeni nu e de neînlocuit. Ideea unui film sau serial de acest gen plana în aer.
E prea mult zis că un regizor „șochează”. Un regizor de film trebuie să spună coerent o poveste în imagini. Dacă o poate face și original, atunci e foarte bine.
În afara platoului sunt tot eu. Nu am calitatea de a mă transforma în miez de noapte. Genial? Nu. Sunt cum sunt. Am făcut o groază de lucruri proaste și mă refer aici nu doar la cinema. Nu știu ce va urma. Vom trăi și vom vedea… Sper, în sala de cinema.
Interviu: Ileana Rusu
Foto: Arhiva personala