Învățământ primar
IP Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din or. Orhei
Învățătoare
Tatiana Matcovschi
21 de ani de activitate
Interviu de Mihaela Tarlapan
Cu 21 de ani de experiență, Tatiana Matcovschi știe să citească emoțiile copiilor. La Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, fiecare lecție începe dincolo de manual, acolo unde un copil are nevoie să fie văzut, înțeles și încurajat. Astăzi, predarea ei înseamnă echilibru între rigoare și grijă, între rezultate și starea copilului. Creează instrumente, caută metode, se adaptează constant, dar nu pierde din vedere esențialul – copilul din fața ei.
Ce v-a motivat să alegeți cariera de învățătoare și cum v-a format experiența de până acum?
La început, alegerea nu a fost în totalitate a mea, ci influențată de mama, care și-a dorit să devin învățătoare. Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, iar practica de stat m-a ajutat să descopăr frumusețea acestei profesii. Ochii curioși ai copiilor, dorința lor de a învăța, bucuria fiecărei descoperiri m-au apropiat treptat de acest drum. Ceea ce a început ca o alegere ghidată de familie, s-a transformat într-o pasiune. Experiența m-a format ca om, m-a învățat răbdarea, empatia, responsabilitatea și m-a convins că am ales o profesie cu sens. Fiecare generație este diferită, iar acest lucru m-a provocat să caut metode noi, să mă adaptez constant și să învăț continuu.
Cum v-a ajutat parcursul academic de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” să vă construiți stilul de predare?
Parcursul academic a avut un rol esențial în formarea stilului meu de predare. Aici am dobândit nu doar cunoștințe teoretice solide, ci și abilități practice care m-au ajutat să înțeleg mai bine nevoile elevilor și modul în care aceștia învață. Profesorii au fost exemple reale prin profesionalism, dăruire și pasiune pentru educație. M-au inspirat să devin un cadru didactic implicat și responsabil. De la ei am învățat nu doar cum să predau, ci și cum să fiu în fața elevilor un model. Stagiile de practică m-au ajutat să-mi formez propriul stil, bazat pe răbdare, empatie și adaptare la ritmul fiecărui copil.
Ce s-a schimbat cel mai mult în modul în care predați astăzi față de început?
Modul meu de predare s-a schimbat semnificativ. La început eram orientată spre metode tradiționale și respectarea strictă a manualului, cu accent pe transmiterea informației. Important, în acest context, a fost anul 2015, când am absolvit masterul în psihologie socială și corecțională. Atunci mi-am schimbat viziunea asupra rolului de învățătoare și am început să privesc elevii și din perspectivă psihologică, înțelegând mai bine emoțiile și nevoile lor. Mi-am adaptat stilul de predare astfel încât să îmbin partea academică cu cea emoțională.
Cum adaptați lecțiile pentru elevi cu ritmuri diferite de învățare, astfel încât fiecare copil să progreseze?
Adaptez lecțiile pornind de la ideea că fiecare copil este unic și are propriul ritm de învățare. Încerc să cunosc nivelul fiecărui elev, punctele forte și dificultățile lui. Folosesc sarcini diferențiate, cu grade diferite de dificultate, astfel încât fiecare copil să lucreze la nivelul potrivit. Pentru cei care au nevoie de sprijin, explic suplimentar și folosesc exemple concrete sau materiale vizuale, iar pentru cei avansați, propun activități mai complexe și fișe individuale. Încurajez lucrul în perechi și în grupuri, unde elevii învață unii de la alții. Integrez jocuri didactice, metode interactive și proiecte colaborative, inclusiv STEAM, care îi implică activ. Un aspect important este sprijinul emoțional. Ofer încurajări, apreciez progresul fiecăruia și creez un climat în care copiii nu se tem să greșească.
Ce metode concrete folosiți pentru a face matematica și științele mai ușor de înțeles pentru elevii mici?
Matematica este preferata mea, iar atunci când este predată cu entuziasm, copiii prind drag de ea. Pentru a face matematica și științele mai ușor de înțeles, folosesc metode concrete, apropiate de experiența lor de zi cu zi. Pornesc de la exemple reale și folosesc obiecte concrete, astfel încât elevii să poată „vedea” și „atinge” ceea ce învață. Operațiile devin mai clare atunci când sunt legate de situații familiare, precum împărțirea unor fructe sau numărarea obiectelor din clasă. Folosesc jocuri didactice care transformă învățarea într-o activitate plăcută și interactivă, iar la științe pun accent pe experiment și descoperire, astfel încât elevii să înțeleagă, nu doar să memoreze. Integrez materiale vizuale, tehnologia și întrebările ghidate, încurajând copiii să gândească și să ajungă singuri la răspunsuri. Explic pas cu pas și adaptez ritmul, astfel încât fiecare elev să înțeleagă.
Ați elaborat un caiet de teste pentru pregătirea evaluărilor naționale. Cum a apărut această idee și cum îl folosiți la clasă?
Ideea caietului de teste a apărut din dorința de a-i sprijini mai eficient pe elevi în pregătirea pentru evaluările naționale. Am observat că, pe lângă cunoștințe, au nevoie de exercițiu constant pe tipuri de itemi similari celor de la evaluare, pentru a căpăta încredere. Ideea a prins viață datorită sprijinului oferit de Mariana Marin, care m-a ghidat pe tot parcursul procesului. Am creat teste adaptate nivelului elevilor, gândite progresiv, de la exerciții simple la unele mai complexe. La clasă, folosesc caietul pentru consolidare și antrenament, atât individual, cât și prin discuții comune și sarcini diferențiate.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră o clasă „reușită” la final de an școlar?
Este o clasă în care elevii învață să colaboreze, să respecte opiniile colegilor, să fie curioși și să își exprime ideile cu încredere. Fiecare copil face pași înainte, atât academic, cât și emoțional și social. Contează mult climatul creat. Copiii trebuie să se simtă în siguranță, să poată greși fără teamă și să simtă că efortul lor este apreciat. Când îi văd motivați, implicați și dornici să vină la școală, știu că munca mea are sens.
Doamna Matcovschi este profesoara care te face să nu-ți mai fie frică de greșeli. Nu te ceartă când nu știi, ci te ajută să înțelegi. Are răbdare și nu te lasă până nu reușești. La orele ei simt că pot. Chiar și atunci când mă îndoiesc, ea crede în mine. Îmi vorbește calm și mă face să mă simt important. Cu ea, școala nu mai este doar despre lecții, ci despre curaj și încredere.