
Fondatoarea Rețelei de restaurante Andersen
Elena Cebanu este o creatoare de spații care spun povești. De la lansarea primului restaurant Andersen până la dezvoltarea unei adevărate rețele de restaurante de familie, Elena continuă să transforme ideile în locuri reale, în care vin oamenii. Este mai degrabă o curiozitate de a descoperi cum ar putea arăta Andersen mâine, decât o neliniște creatoare, spune ea.

Nu trebuie să știi de la început cum va ieși totul.
Dacă aș putea vorbi cu mine, cea de acum zece ani, aș convinge-o să nu se teamă să înceapă: „Nu trebuie să știi de la început cum va ieși totul. Ai încredere în tine și nu uita să-ți lași timp să trăiești în timp ce mergi spre visul tău.”
Am avut cândva acest curaj al începutului și acum dezvoltăm Andersen ca pe un spațiu în care o familie poate petrece împreună o zi întreagă, iar fiecare să găsească ceva pe placul său. Pe lângă restaurante și zonele pentru copii, pregătim formate noi pentru copiii mai mari și pentru grupurile de prieteni: jocuri, VR, bowling, camere separate pentru întâlniri și petreceri. Îmi doresc ca Andersen să crească odată cu copiii care, cândva, au venit la noi fiind foarte mici.
Mă simt bine acolo unde sunt oamenii mei dragi și unde nu trebuie să mă grăbesc nicăieri. Poate fi un oraș frumos descoperit într-o călătorie, poate fi acasă sau chiar o seară obișnuită în jurul aceleiași mese. Pentru mine, fericirea nu ține atât de mult de un loc, cât de sentimentul că suntem împreună și că acel moment ne aparține.
Sunt un om care iubește frumusețea din detalii: florile, muzica, un interior interesant, o masă frumos aranjată. Îmi plac călătoriile și conversațiile lungi cu oamenii dragi, care depășesc timpul pe care ni l-am propus. Iar uneori starea mea se poate schimba de la ceva foarte simplu: o dimineață cu soare, îmbrățișarea fiicei mele sau niște cuvinte frumoase venite pe neașteptate.
Ador și liniștea, dar și o viață intensă, plină. Am nevoie de ambele. Îmi place mișcarea, îmi plac ideile, oamenii, senzația că se întâmplă ceva și că lucrurile evoluează. Dar, cu timpul, am început să prețuiesc tot mai mult momentele de liniște. Ele îți dau posibilitatea să te oprești, să simți viața și să înțelegi încotro vrei să mergi mai departe.
În ultimul an am început să fiu mai atentă la propriile dorințe și la starea mea de bine. Înainte mi se părea că trebuie mai întâi să termin tot ce am de făcut, iar apoi să-mi găsesc timp pentru mine. Acum învăț să nu mai amân viața până în momentul în care lista cu lucruri de făcut va deveni, în sfârșit, goală. Sunt la o etapă în care îmi doresc mai mult timp în care să nu trebuiască să fiu mereu concentrată și să controlez totul. Vreau să călătoresc, să fiu alături de familie, să mă bucur de lucrurile simple și să-mi permit să schimb planurile doar pentru că așa simt.
Îmi place și să știu că am un umăr puternic alături. Faptul că știi să iei decizii nu anulează dorința de a te putea sprijini uneori pe altcineva. Poate că asta se cheamă iubire. Am început să prețuiesc mai mult iubirea care se vede în fapte și în grija de zi cu zi: atunci când omul este alături de tine nu doar în momentele frumoase, ci și în zilele dificile. Astăzi nu mai confund iubirea cu promisiunile mari sau cu dorința de a-l schimba pe celălalt.
Feminitatea versus puterea femeii… Cred că prima a fost mereu în mine, doar că nu întotdeauna mi-am permis să o arăt. În business te obișnuiești să reacționezi repede, să-ți asumi responsabilități, să fii fermă. Cu timpul, am înțeles că pot rămâne așa și, în același timp, să fiu blândă, sensibilă, frumoasă. Nu mai cred că trebuie să aleg între cele două.
Vreau să închei anul cu senzația că am făcut pași importanți pentru Andersen și că am păstrat bucuria de a crea. Iar anul următor vreau să-l încep cu energie nouă, cu idei clare și cu timp pentru oamenii pe care îi iubesc. Am sentimentul că în față mă așteaptă încă atât de multe lucruri uimitoare. E o stare în care există și bucurie, și o ușoară emoție, și convingerea că tot ce este mai interesant încă este posibil.
Interviu de Anastasia Mocanu, Foto: Ala Melnic
#evoluție




Lasă un răspuns