CA SĂ AJUȚI UN OM, TREBUIE SĂ CREZI ÎN EL MAI MULT DECÂT O FACE EL ÎNSUȘI
LORINA BUGA
Psiholog, specialist în psihosomatică,
fondatoarea Academiei de Psihosomatică,
a Centrului de Psihosomatică,
singurul de acest fel în Moldova
Lorina Buga iubește viaţa și crede în oameni, și așa a fost de când se știe. Toţi cei 34 de ani ai ei au contribuit la formarea sa profesională, pentru că a fi specialist în psihosomatică este mai mult decât studii și experienţă în domeniu. Este despre cum te simţi pe tine și cum îi simţi pe alţii. Este despre evoluţia ta spirituală și fizică.
Sunt mereu în căutarea răspunsurilor simple și directe pentru a simţi echilibru între corp, raţiune și suflet. De mic copil îmi plăcea să stau de vorbă cu cei mai în vârstă, să le ascult poveștile, să ajung în miezul problemei, învăţând din înţelepciunea lor. Am descoperit apoi Psihosmatica, ca răspuns la toate frământările mele interioare. Această știinţă mi-a confirmat că sunt pe drumul meu.
Sunt adepta hipnozei ericksoniene, un concept nou în acest domeniu și potrivit pentru oricine își dorește să găsească soluţii în situaţia de impas în care s-a pomenit. Hipnoza oferă posibilitatea schimbării percepţiei asupra problemelor, îmbunătăţind starea de spirit și calitatea vieţii. Ca să pot ghida în terapie, trebuie să cred în omul din faţa mea mai mult decât o face el însuși.
Dintotdeauna mi-am dorit să produc schimbări mari, la nivel de întreagă societate. Acum spun tuturor că dragostea există și că Moș Crăciun este în fiecare dintre noi. Astfel am ajuns să realizez ideea, care mi-a venit instinctiv, de a fi utilă unui număr mai mare de oameni, prin crearea unui Centru de Psihosomatică – primul și singurul de acest gen în Moldova. Echipa noastră este formată din șase specialiști în domeniu. Realizăm instruiri, terapii individuale și de grup pentru cei care vor să găsească calea spre interiorul lor.
Le arăt oamenilor că pot obţine orice își doresc, mai multă sănătate, o stare de spirit echilibrată sau una mai bună financiar. Rezultatul depinde, însă, de cât de mult își doresc, ori cât de convinși sunt că vor obţine ceea ce își doresc.
Dacă-ți place ceea ce faci, nu vei munci nicio singură zi din viața ta.
Iubirea de sine este un soi de egoism biologic. Acesta pornește de la satisfacerea propriilor necesităţi, în mod normal, conștient. Spre exemplu, dacă îmi este sete, doar eu pot bea apă pentru mine, nimeni nu poate bea în locul meu, ca să-mi treacă setea. Dimensiunea psiho-emoţională funcţionează la fel. Dacă eu aleg să nu răspund propriilor mele nevoi, nimeni nu poate să o facă pentru mine. E necesar să transmitem altora așteptările și dorinţele noastre, ori să ne întrebăm „ce vreau, dar nu-mi dau voie să fac” și „de ce fac asta?”. Dacă persoana alege să plaseze propriile necesităţi pe plan secundar, înseamnă că așa îi convine. Asta nu e nici bine nici rău, fiecare are dreptul la alegere. Iubirea de sine apare atunci când tu ești împăcat cu alegerile tale.
Primii mei mentori au fost și vor rămâne părinţii mei, fapt pentru care le voi fi recunoscătoare toată viaţa. Ei au acceptat și mi-au fost alături în toate ideile și deciziile mele. Apoi a apărut în viaţa mea soţul, care mi-a acceptat felul de a fi, liberă și visătoare, ceea ce mi-a dat aripi să continui să fac ce-mi place. Un mare vis împlinit a fost să fac Psihologia generală la Paris.
Psihosomatica – terapie? Primul de la care am învăţat și m-a inspirat să cred mai mult în mine a fost minunatul specialist rus în psihosomatică Mihail Fileaev. Momentul de cotitură a fost atunci când l-am auzit spunând că de 6 ani nu a mai fost bolnav. Această frază m-a marcat îndeajuns ca să-mi iau bilet spre Moscova pentru a mă perfecţiona ca specialist în psihosomatică.
PESTE 3000 DE TERAPII REALIZATE CA SPECIALIST ÎN PSIHOSOMATICĂ
În tot acest parcurs, cea mai mare lecţie pentru mine a fost să descopăr cât de minunat este corpul meu, cât de simplu se poate conecta la orice emoţie inhibată de psihic și cât de frumoasă este viaţa atunci când îţi dai voie să faci ce-ţi place.
Fiecare vede în mine ceea de ce are nevoie. Părinţii se mândresc cu mine ca fiică. Soţul mă iubește necondiţionat și mă susţine în tot ce doresc să realizez. Copiii sunt alături de mine, deși, uneori, și-ar dori ca mama să muncească mai puţin.
Eu mă simt vie și plină de energie. Sunt curioasă să aflu ce surprize mi-a rezervat viaţa. Simt că e abia începutul…
Super interviu