wwww-color-rodica-cior_opt

Nuanțe ale fericirii

Stau cu un aperol coraliu în față, la o terasă de lângă Duomo recomandată de Diana Mocanu, o „bloggeriță infidelă” și nu pot să cred că e Crăciunul și acest soare ce se înalță peste casele și străzile milaneze, atât de elegante, e un soare de  iarnă și e adevărat. Lumea poartă conversații și își amintește prin gesturi de caritate de alții, nefericiți. Italienii au împânzit puținele terase deschise de Crăciun, stau relaxați în fotolii și își savurează cafeaua, proseccoul sau se bucură gălăgioși.

Îi contemplu, mă umplu și eu de starea lor ce emană lumină și îmi amintesc de Cătălin Botezatu, pe care, la ultima sa vizită la Chișinău, îl întrebam dacă în toată strălucirea Bucureștiului său a întâlnit oameni fericiți.

„Niciunul, absolut niciunul…”, mi-a răspuns. „Unii sunt căsătoriți, dar abia dacă își dau bună ziua când se întâlnesc prin casele lor mari și frumoase. Alții stau împreună din cauza copiilor. Alții se urăsc, dar atunci când ies în public, o fac pe îndrăgostiții. De asta prefer să fiu singur, pentru că nu suport ipocrizia.” Fericirea înseamnă să fii sincer cu tine.

Îmi amintesc că o prietenă de-a mea obișnuită cu singurătatea, care mi-a zis zilele trecute că deja știe unde și cu cine va petrece Crăciunul de data aceasta, unde și cu cine va fi de revelion și, prin această confesiune, aparent banală, m-am bucurat să o văd în sfârșit fericită. Fericirea e atunci când, după mulți ani de singurătate,  în viața ta apare cineva care își planifică sărbătorile ținând cont de tine.

Apoi îmi amintesc de o altă foarte bună prietenă care mi-a mărturisit, după săptămâni de gânduri negre, că medicii nu i-au confirmat suspecțiile de cancer. „Am fost în cea mai mare depresie din viața mea. Mi s-a părut că lumea a luat sfârșit pentru mine…” Și noi nici nu am știut ce i se întâmplă.

Fericirea are o mulțime de forme, culori și expresii. Fericirea e când ești sănătos și știi că restul depinde doar de tine. Fericirea e râsul de copil, o discuție din care ai ieșit cu o stare, o escapadă neplanificată într-un loc pe care ai visat de mult să îl vezi. De multe ori, fericirea se ascunde într-o ceașcă de cafea sau într-o carte care îți oferă fără să aștepți un răspuns. Fericirea e să faci ce îți place. Să îți amintească cineva de tine când tu credeai că nu mai exiști pentru acea persoană. Cu siguranță, fiecare dintre voi are rețetele sale. Pentru unii, fericirea e liniște, pentru alții, e zgomot. Pentru unii, e marea liniștită de după zbuciumul furtunii, pentru alții, e un drum. Un drum spre sine.

Nicio poveste pe care o auzi nu e povestea ta. Fericirea e când poți să îți scrii singur povestea. Așa cum vrei tu. Îți doresc un an în care să fii stăpânul propriei vieți, al propriei povești și să fii fericit!